Dragi colegi,

     Deşi medicul de familie este confruntat cu foarte multă birocraţie şi cu foarte multe probleme medicale, cum sunt bolile cardiovasculare, bolile metabolice şi bolile degenerative, ca să nu mai vorbim de boli psihice precum boala Alzheimer şi autismul, SAMF şi-a propus să organizeze în fiecare an o conferinţă privind problema cancerului în practica medicală, deoarece, cu toate progresele care s-au realizat, cancerul înregistrează o creştere îngrijorătoare.

     Este evident că – atât în domeniul diagnosticului, cât şi în domeniul tratamentului cancerului – s-au obţinut şi se obţin în continuare progrese foarte mari, care au făcut ca durata medie de supravieţuire a cancerului să crească de 4 ori în ultimii 20-30 de ani. Dar, deşi şi în domeniul prevenţiei şi al diagnosticului precoce s-au făcut progrese importante, totuşi, diagnosticul cancerului se face de cele mai multe ori în stadiile foarte avansate ale bolii. De aceea, succesul în combaterea cancerului a devenit, de fapt, o luptă cu timpul, o luptă în care MF joacă un rol foarte important – dacă nu cumva rolul cel mai important, deoarece MF este cel care acordă asistenţă medicală continuă atât oamenilor bolnavi, cât şi oamenilor sănătoşi. Pentru a obţine rezultatele aşteptate, MF este cel care ar trebui să aplice mijloacele de prevenire, de depistare precoce şi de colaborare în timp util cu specialiştii de profil.

     În acest sens, ar fi foarte important de remarcat faptul că, deşi cancerul este o boală genetică sau imuno-genetică, numai 5% dintre cancere se transmit ereditar. Cea mai mare parte din mutaţiile genetice şi epigenetice – sublinem epigenetice – care determină apariţia cancerului sunt produse în timpul vieţii de numeroşii factori cancerigeni de care omul modern s-a înconjurat şi care ar putea fi evitaţi, cel puţin într-o anumită măsură. Se ştie, spre exemplu, că reducerea fumatului a dus la scăderea considerabilă a cancerului pulmonar. Dar nu numai fumatul, ci şi unele alimente, modul în care sunt preparate alimentele, aditivii alimentari, radiaţiile electromagnetice, de care suntem tot mai mult înconjuraţi, chiar şi radiaţiile solare, unele virusuri, foarte frecvent întâlnite, cum este virusul hepatitei C, unele bacterii, precum Helicobacter pylori, unele toxine, aşa cum ar fi aflatoxina (prezentă în unele alimente) şi chiar şi sedentarismul şi obezitatea pot produce cancer. Adică apariţia cancerului poate fi determinată de factorii de mediu şi de stilul nostru de viaţă, care a devenit un adevărat factor patogen. Iar combaterea acestor factori de risc cancerigen şi îmbunătăţirea stilului de viaţă sunt mai mult la îndemâna MF decât a specialiştilor de profil, deoarece MF are în grija lui omul sănătos şi poate combate factorii cancerigeni înainte ca aceştia să producă mutaţiile genetice (adică ale hardului genetic) sau mutaţiile epigenetice (adică ale softului epigenetic), care coordonează activitatea genelor, şi să ducă astfel la modificările foarte greu – dacă nu chiar imposibil – de influenţat ale cancerului. Pe de altă parte, tot MF este cel care ar putea face – sau, cel puţin, iniţia – diagnosticul precoce al cancerului, cu ajutorul investigaţiilor paraclinice şi al markerilor pe care ştiinţa contemporană îi pune la dispoziţie.

     De aceea, în Conferinţa de anul acesta, vom insista asupra mijloacelor de prevenire oferite de noile descoperiri ale ştiinţei contemporane, asupra posibilităţilor actuale de depistare precoce, cu ajutorul numeroşilor markeri de care dispunem, asupra viziunii integrative a cancerului, precum şi asupra colaborării în timp util cu specialiştii de profil, în lupta cu una dintre cele mai perfide, mai agresive şi mai invazive boli ale omului contemporan.

     Vă invităm să participaţi la conferinţa privind cancerul în practica medicală, din 24-26 mai a.c., şi să veniţi, eventual, cu diferite comentarii şi sugestii pe această temă.

Vă aşteptăm cu drag,
Prof. Dr. Rodica Anghel
Prof. Dr. Adrian Restian